joaca de-a viața pe bune
by cristina • January 16, 2011 • Jurnal crochiu
o cameră mică, murdară, friguroasă. un pat în stînga. pe pat, un bebeluș în vîrstă de maxim 6 luni. îmbrăcat într-o salopetă galbenă. murdară și ea. un băiat în vîrstă de vreo trei ani, care se uită interesat la cei doi biscuiți pe care tocmai i-a primit. un alt băiat puțin mai mare, care soarbe zgomotos din paharul de suc, pe care îl termină rapid. nu spune că ar mai vrea, dar privirea nu lasă loc niciunui dubiu. o fată de maxim 5 ani, foarte slabă, îmbrăcată cu niște haine de culori nedefinite. privind cu o apatie nepotrivit de matură la străini.bebelușul începe să plîngă și apatia dispare brusc, înlocuită fiind de cea mai autentică expresie de grijă maternă: fetița se îndreaptă spre pat, ia bebelușul în brațe și începe să îl legene prin cameră. ea are grijă de el. ea îl crește. mama lor e plecată undeva, nu se știe unde. posibil la muncă…
deasupra patului pe o sfoară, înghesuite, hăinuțe mici.
fetița cu bebelușul, aidoma fetițelor care se joacă atente cu bebelușii lor de pluș. doar că bebelușul de această dată e absolut real. și joaca e pe bune și ea deja nu mai are voie să se plictisească.