• un lucru mare

    by  • March 24, 2010 • Jurnal de zi cu zi

    astăzi am făcut un lucru mare. am vorbit cu o cineva cu care nu am mai vorbit de multişor, pentru că, într-un anume moment, m-am simţit trădată/ înşelată/ folosită. prost folosită…

    tratată indezirabil, complet nemotivat…

    so, a trebuit să îmi oblojesc rănile orgoliului, egoului, poate puţin şi pe ale sufletului, da’ numa’ puţin :-)

    şi azi, gata. am putut vorbi. frumos, natural, firesc. de parcă totul ar fi în regulă, poate şi pentru că totul e în regulă. faină senzaţie. că suntem din nou liberi, desfăcuţi din plasa gândurilor încâlcite dinainte, din timp ce şi mai ales de după.

    nu pot vorbi de ură. e o esenţă mult prea dură de care, dintr-un admirabil sentiment de autoconservare – ura e în primul rând fatalmente autodistructivă – mă feresc. dar de topirea resentimentelor pot vorbi. şi senzaţia e eliberatoare. cu toată neîncrederea, fâstâceala, stânjeneala de partea cealaltă. a fost pe bune, prietene. sunt atât de umană, încât am devenit total imună la trecut. paradoxal, nu?

    cele rele să se spele, cele bune să se adune.

    te salut. cu zâmbetul meu cel larg.